Modul in care raspundem la situatiile stresante tine mai putin de tipul de eveniment prin care trecem si mai mult de semnificatia pe care i-o conferim acestui eveniment. ( Siegel, 2012)
Cum arata o “radiografie” a corpului in situatii de criza?
In mod concret, in cazul in care sistemul nervos central percepe un posibil pericol , chiar daca acesta nu exista in realitate, reactiile nostre fiziologice pot conduce la accentuarea nivelului de stress.
Astfel, daca nivelul adrenalinei ( hormonul situatiilor de urgenta) creste in mod nejustificat pentru o perioada mai lunga, organismul nostru va avea de suferit.
De ce? Pentru ca adrenalina furnizeaza oxigen si glucoza in muschi si in creier. Cand nivelul acestora creste, creste si cantitatea de sange trimisa catre inima , deci creste ritmul cardiac, creste tensiunea arteriala, creste ritmul respirator, creste supraincordarea musculara, precum si secretia de endorfine, care au rolul de reduce durerea. In caz limita, poate aparea riscul producerii unui accident vascular cerebral.
In acelasi timp, creste si nivelul de zahar in sange , aspect care incetineste sau chiar suprima functionarea corecta a sistemului imunitar. Sistemul digestiv si reproducator vor suferi o incetinire temporara.
Cand si cum se revine in stare normala?
Odata ce creierul decide ca acel pericol a trecut, se activeaza acea parte a sistemului nervos vegetativ, care reechilibreaza organismul.
Creierul nu realizeaza o distinctie clara intre o amenintare de natura fizica si una psihologica, si de aceea sistemele fiziologice activate sunt aceleasi.
Atunci cand stressul are un caracter constant si prelungit , organismul nu mai are timp sa se refaca si in acest caz se pot produce anumite dereglari sau boli psihosomatice cum ar fi : hipertensiunea arteriala, afectiuni dermatologice , insomnie, gastrita, colita, scaderea imunitatii, anxietate, depresie.
Cum reechilibram organismul in situatii de criza ?
Suntem in conditii de criza. S-au anuntat inca 30 zile de izolare la domiciliu in pandemia cu covid 19. Cum activam acea parte a sistemului nervos vegetativ, care ne reechilibreaza organismul?
Pasul 1: Un prim pas pentru reglarea noastra interioara este sa invatam sa constientizam situatiile care sunt stresante pentru noi si modul in care acestea ne afecteaza organismul .
Pasul 2: Pasul urmator este sa constientizam si sa acceptam emotiile pe care le avem ( in loc sa le negam) si sa gasim metode de gestionare a stressului. (John Kabat-Zinn ,1990). In felul acesta se observa ca reactiile la stress precum nevoia excesiva de a fuma, de a manca excesiv , de a consuma alcool sau droguri sau munca pana la epuizare se vor diminua si ele.
Pasul 3: Studii si observatii clinice realizate in SUA au demonstrat ca practicarea cu regularitate a MEDITATIEI BAZATE PE CONSTIENTIZARE ( mindfulness) si-a dovedit utilitatea in anumite tulburari somatice precum: -reducerea anxietatii si a efectului generat de stress in viata noastra, – intarirea sistemului imunitar, – in tratamentul abuzului de alcool si droguri, – in combaterea durerii cronice.
Mindfulness. Meditatia bazata pe constientizare – cum si de ce?
Meditatia bazata pe constientizare presupune observare si examinare interioara atenta , fara a fi critici sau evaluativi. Aceasta modalitate ne ajuta sa traim in prezent “aici si acum” si sa devenim constienti de noi insine.
In mod treptat invatam sa devenim un observator impartial al propriilor noastre ganduri, senzatii corporale sau trairi afective precum: teama, depresia, culpabilitatea, mania sau rusinea ; in felul acesta vom ajunge treptat la o atitudine de acceptare si liniste sufleteasca.
Exercitiul de meditatie ne ajuta sa observam modul in care ne simtim din punct de vedere fizic, emotional si mental si ne ajuta sa ne ancoram in prezent. Dupa terminarea exercitiului putem scrie intr-un jurnal ceea ce am simtit si realizat ( Stahl si Goldstein, 2010), dupa exemplul de mai jos:
Exemplu: Meditate de constientizare legata de propria persoana, Data/ora realizarii, Ganduri, stari affective si senzatii ce au aparut in timpul meditatiei ( “ am avut ganduri legate de situatii dramatice generate de pandemie. Am simtit incordare in stomac si o stare de neliniste. Acestea au durat un sanumit timp, dupa care , in mod treptat, relaxarea mi-a cuprins mintea si corpul”).
Practica meditatiei bazate pe constientizare ne ajuta sa facem fata mai bine situatiilor stressante , ne va imbunatati calitatea somnului, precum si capacitatea de concentrare a atentiei, de memorare , contribuind la reducerea anxietatii si a depresiei. Vom avea astfel o mai buna stare de santate si un nivel mai ridicat de calitate a vietii.
Sursa text : Model de reducere a stressului prin meditatie bazata pe constientizare , I. Holdevici si B. Craciun , 2015
Sursa foto : Andrea Piacqadio , Pexels